De ce am ales sa imi cultiv Marca Personala: 10 lectii despre frustrare, vulnerabilitate, rezilienta, ambitie. Podcast

A alege sa iti cultivi marca personala este de fapt un pas strategic, caci in realitatea curenta un Personal Brand devine un avantaj competitiv.

 

Indiferent de sectorul in care alegem sa activam, avem de facut o alegere: esti o persoana care doar face un job, sau esti un Brand? Esti generic, sau esti acea persoana cunoscuta dupa nume, ceruta dupa nume, cea a carei reputatie o precede?

Un podcast despre drumul meu catre construirea unui Personal Brand, totul prin 10 lectii usor de aplicat, despre cu tot cu vulnerabilitatea, curajul și frica, optimismul, creativitatea și succesul care m-au guvernat in ultimii 2 ani.

 

Transcript

Numele meu este Ruxandra Babici sunt digital marketer, antreprenor, in viata de zi cu zi sunt specialist HR in zona corporate, si in viata reala freelancer. Unii m-ar numi social media influencer, pentru ca in ultimii 2 ani experimentand cu diferite forme de content, am strans o comunitate de 30.000 de oameni prin retele sociale.

Oameni ambitiosi si si pe care eu ii consider vizionari, si cu care vorbesc despre social media, branding si despre cum sa ne transformam viziunea… VISUL in realitate.

Exista un subiect pe care l-am atins de multe ori tangential insa cred ca merita timp dedicat: PERSONAL BRANDING.

Pentru ca in a-ti transforma un vis in realitate, sa alegi sa iti cultivi marca personala nu este narcisism, nu este egocentrism, ci este de fapt un pas strategic.

O marca personala puternica este un avantaj competitiv.

Nu va mai exista o marca fara un human logo. Orice antreprenor trebuie sa devina o marca personala, orice profesionist trebuie sa devina o marca personala, si orice business trebuie sa isi contureze mai multe branduri umane inhouse.

 

Astazi incep prin a va povesti drumul meu si de ce am ales sa imi construiesc marca personala. Voi dezvalui cateva dintre vulnerabilitatile si artificiile la care am recurs. Totul prin 10 idei simple sau lectii pe care le-am invatat pe pielea mea, uneori dureros, in ultimii 2 ani.

Pentru ca in ultimii 2 ani am experimentat cu multe proiecte pe langa munca mea de zi cu zi: am deschis o afacere, am dus afacerea catre succesul pe care mi-l doream, am inchis afacerea, am calatorit singura in Asia, am deschis o practica de consultanta de marketing, am atras primul client prin social media, apoi al doilea al treilea, apoi primii m-au recomandat altora, apoi am atras parteneriate cu branduri…. Si totul a pornit dintr-un moment de frustrare.

Nr 1: Frustrarea este motorul progresului.

In urma cu 2 ani, abia promovata in corporatie pe un rol blogal, cu vizibilitate si complexitate, ma simteam, paradoxal, demoralizata, frustrata, nestimulata. Simteam ca sunt in urma in viata, de parca toti cei care ma inconjurau ajunsesera undeva si eu eram atat de departe de locul ACELA. Simteam ca vreau sa fac mai mult, ca pot mai mult. Dar CEEE?

Slava Cerurilor, m-am trezit ca dintr-un vis urat si am hotarat:

  1. Oportunitatea nu va veni singura la usa mea si ca va trebui sa mi-o creez singura
  2. Singurul aspect pe care il voi avea toata viata voi fi de fapt eu singura si ca as face bine sa ma transform pe mine in forta care va muta muntii din loc.

Nr 2: Incepe acum, de unde esti si cu ce poti.

Nu aveam bani de investit, nu aveam investitori, nu aveam de fapt un network prea mare si nici talente ascunse. Insa aveam o dorinta care nu imi dadea pace si anume sa demonstrez ca POT. Si in acelasi timp ma confruntam si cu un mare blocaj creativ: imi era rusine sa ma expun si sa ma exprim.

Asa ca mi-am conturat un alter-ego: Clara.

Clara insuma tot ce aspiram eu sa fiu: Clara era asertiva, era hotarata, cerea ce voia si spunea mereu ce gandea. Clara stia ca se va descurca.

Cand aveam intalniri dificile imi imaginam ca preia Clare controlul si eu intru pe scaunul pasagerului, si doar privesc pe altcineva actionand. O lasam sa intre si sa coordoneze sesiunea.

Am inceput si sa scriu sub numele Clarei pe un blog anonim asa cum imi imaginam ca ar scrie Clara.

Cred ca acesta a fost cel mai bun exercitiu de deblocare a vocii interioare. Multi scriitori recomanda acelasi lucru: daca te temi sa te expui, as incepi un blog, ar trebui sa scrii timp de 3 luni sub un pseudonim. Pentru ca ce se va intampla in marea majoritate a cazurilor este sa ajungi sa fii atat de mandru de munca ta incat sa vrei sa ti-o asumi.

Pana in ziua de fata, cand ma pregatesc sa scriu un articol sau un caption in social media ma intreb “Ce ar spune Clara?”

In paralel, imi doream sa traiesc visul antreprenorial si sa demarez o afacere.

Cel mai inspirat lucru pe care l-am facut atunci a fost sa nu cer sfatul colegilor, ci sa ma inconjor de antreprenori: m-am inscris la un accelerator de afaceri, JCI tineri antreprenori unde eram cea mai “in urma”, unde toata lumea avea afaceri mature sau idei coapte.

Timp de 6 saptamani am mers la intalnirile JCI. Intalnirile m-au energizat cum nu cred ca ar fi putut mediul de la munca nici in 2 ani.

Insa au fost si un dus rece: au spulberat pentru mine visul antrprenorial in care munca pentru tine te tine in viata doar cu satisfactie emotionala, pentru ca am vazut oameni care incercau din rasputeri sa tina fraiele sau fiannciar sa se mentina pe linia de plutire.

Vazandu-i am hotarat ca NU imi voi arde puntile, NU imi voi risca economiile si NU ma voi arunca in gol plecand de la locul de munca, ci voi incepe incet si voi avea rabdare.

In putin timp am deschis o afacere, mai mult de testare si am folosit ce aveam la indemana. Am luat hainele pe care nu le mai purtam ale mele, ale mamei, verisoarei, matusii, ale  prietenelor mele si am creat naiada.ro, un e-commerce concept hibrid de consignatie si design romanesc.

Am construit singura site-ul si am invatat toate elementele de digital marketing conexe: de la social media marketing, la google advertising, la newsletter si list building, la automatizari. Mi-am creat singura logo-ul, in power point pe care il iubesc si acum la fel de mult. Tin minte cat de impresionate erau prietenele mele antreprenoare care externalizasera cu o investitie substantial crearea de identitate vizuala.

Nr 3. Vei atrage ceea ce iti doresti.

Singurul lucru pe care l-am visat pentru NAIADA a fost sa functioneze. Mi-am droit atat de mult sa demonstrez ca pot construi ceva in online, ca pot crea ceva din nimic si pot strange oameni in jurul unei idei si al unui brand pe care il dezvolt eu in afara mediului corporate.

Luni de zile m-am culcat seara si m-am trezit dimineata vizualizand cum primesc zilnic comenzi si expediez colete.

Insa in ceea ce priveste banii, am facut greseala sa imi spun: “Vad eu…”

Si exact ce am vizualizat s-a intamplat.

Ideea mea a functionat! Afacerea a crescut, mai intai incet prin word of mouth, prin fetele care isi vindeau hainele si care au invitat prietenele sa cumpere, apoi prin advertising targetat.

Si de la o comanda la 2 saptamani am progreast la o comanda pe saptamana, apoi una pe zi, iar la 5 comenzi pe zi a trebuit sa iau piciorul de pe pedala de acceleratie pentru ca logistic nu puteam gestiona volumul.

Am extins si conceptul cu produse de design romanesc: incaltaminte realizata de producatori locali.

Si afacerea crestea, vanzarile cresteau, iar profitabilitatea…. Voi spune doar ca erau  oportunitate de imbunatatire.

Nr 4. Brandul personal este avantaj competitiv

Scaland afacerea, devenea din ce in ce mai clar ca e nevoie de strategii clare de diferentiere.

Nu numai ca existau sau apareau magazine similar, dar sImteam nevoia sa umanizez mesajul afacerii, sa existe un om care sa reprezinte valorile brandului, sa vorbeasca despre Smart Shopping, despre “I dress to selfimpress”, despre alegerea inteleapta a articolelor in care sa investim mai putin si a celor in care sa investim mai mult, cum ar fi o geanta de la un brand premium luxury sau o bijuterie cu diamante.

Primele idei au fost bineinteles pentru influencer marketing insa nu eram intr-un punct in care puteam bugeta colaborari frecvente cu influencers. Cel putin nu mai departe de comenzile ocazionale si total intamplatoare pe care le plasau diverse vedete sau prezentatoare tv.

Si atunci am hotarat sa nu depend de altii, si sa dezvolt un influencer in-house: pe mine.

Sa fiu eu mai vizibila, mai vocala si sa reprezint afacerea.

Mi-am pus imaginea pe pagina de About, am vorbit despre cum am fondat afacerea si rolul mamei mele, am inceput sa scriu articole pe blog sub numele meu. Totul se desfasura in acelasi timp in care ma indragosteam de Instagram.

Nr 5. Nu te teme sa opresti o idee care nu iti mai deserveste.

Trecuse un an de cand imi fondasem afacerea. Si oricat de multi iubeam proiectul si ma mandraem cu progresul pe care iI facusem, eram intr-un punct crucial. Eram putin obosita gestionand o afacere foarte complicate logistic, si al carui model de business trebuia usor regandit pentru o profitabilitate mai mare.

Stiam ce trebuia sa fac: sa extend catalogul de produse, sa negociez marje mai bune, sau sa creez o colectie a mea sau sa cumpar un stoc. Sa angajez o echipa mai mare: cel putin o persoana care sa gestioneze comenzi si customer service. Sa ma mut intr-un spatiu mai mare.

Da, e adevarat, fusese si idea cu care pornisem: sa construiesc un brand, sa creez toata infrastructura website social media, sa strang o comunitate si o baza de date de cumparaturi fara investitii mari initiale, sa creez o obisnuinta de achizite ca apoi din mers, fara perturbari mari, sa schimb usor modelul si sa fac o investitie mai mare, insa cu un risc mai mic.

Fusese poate naiv, sau curajos. Sigur incredibil de motivant.

Insa nu mai era ceva ce imi doream sa fac!

Nu ma vedeam legata de un depozit, de un storage space, nu voiam sa am angajati, voiam sa calatoresc.

Voiam sa fiu libera.

Asa ca am ales sa inchid afacerea. Da, am ales sa opresc o idee careia ii dedicasem un an. Un  an in care fusesem dedicata acestei idei cum nu fusesem nici alteia in viata mea. Nu avusesem weekenduri, avusesem mereu casa plina de cutii sau de haine sau material de impachetat. Si fusesem incredibil de fericita gestionand totul.

In ciuda tuturor sfaturilor pe care le-am primit sa nu ma opresc, ca am ajuns prea departe, am investit prea mult timp.

Am inchis afacerea fara sa regret. De fapt, singurul regret pe care l-am avut a fost ca nu am investit de la inceput efort in a-mi construi si brandul personal, pentru ca daca as fi facut-o, toata comunitatea stransa in jurul afacerii ar fi continuat alaturi de mine. Pentru ca da, e natural, e organic sa te reprofilez ca om pentru ca va face mereu parte din povestea ta unica. In timp ce pentru o afacere, pentru a schimba profilul e de cele mai multe ori nevoie sa se construiasca un sub brand.

Nr 6. Ia timp pentru tine si gandeste-te

Atunci am plecat singura in Asia pentru mai multe saptamani si a fost cea mai productive perioada a vietii mele, plina de introspectie, de momente A-Ha. Poate parea contraproductiv sa iti iei timp liber, mai ales atat de mult, cand ar parea ca pierzi trenul sau in engleza “you lose momentum”.

Insa de fapt in momentele de respiro, in timpul departe de casa, de contextual de zi cu zi, de micile tabieturi sau rutine, in acele momente mintea ta se odihneste si de fapt lucreaza in plan secundar si inoveaza. Atunci vin ideile sau claritatea.

Si atunci a venit si pentru mine.

 

Nr 7. Asuma-ti cine esti.

Ce inseamna totusi un brand personal, sau marca personala? Este suma abilitatilor, experientelor, ideilor pentru care militam si cunostintelor noastre. Unii o numesc si “Reputatie” sau  “promisiunea” nerostita pe care numele nostru o adduce.

Insa pentru mine, inainte de toate acestea, un brand personal este modul in care ne raportam la noi insine. Imaginea pe care ne-o construim despre noi insine. Felul in care alegem noi sa ne privim sis a ne definim.

Intoarsa din Asia, am hotarat ca zona mea de geniu este digital marketing, singurul instrument prin care construisem un brand. Asa ca am hotarat ca acesta sa fie viitorul meu.

Si o tineti minte pe Clara? Am decis ca nu mai vreau sa cred ca acea persoana absolut grozava era altcineva pentru ca de fapt, eram pregatita sa fiu EU ea. Si acela a devenit “my tone of voice”, vocea sub care am inceput sa scriu sau sa gandesc mereu.

Pentru mine atunci a devenit foarte clar cine sunt, ce reprezint, pentru ce militez.

Noua feminitate, realizari profesionae, Empowerment, incredere in fortele proprii, independent, indepententa financiara, abundenta, ambitie, experiente si experimente, solo travel, placerea vietii uneori peste granite hedonismului, si incluziune sau egalitate pentru femei, pentru comunitatea LGBTQ+. Pozitivitate, abundenta, si dorinta continua sa fim mai buna si mai generoasa.

Insa nu in ultimul rand, am luat toate vocile fricoase, negative, uracioase care nu au incredere, din capul meu, acelea care imi spun “e prea tarziu” “altii fac mai bine” “cine te crezi” si le-am considerat pe acelea o alta persoana. Ariana Huffington le spune colegul nesuferit de camera. Deci am luat toate vocile tematoare, le-am spus Brenda, Brenda e colega mea de mansarda, si cand se manifesta ii spun: “stii ceva Brenda, ia mai taci”.

Nr 8. Seteaza-ti intentia si las-o sa iti fie stea calauzitoare

De cand m-am intors din Asia, scopul meu este sa vorbesc celor care vor sa construiasca ceva pentru ei insisi. Sa strang o comunitate de oameni ambitiosi si vizionari pe care sa ii ajut sa isi indeplineasca visul prin puterea social media.

Iar eu sa am o activitate complet virtuala.

Insa credeti-ma este atat de usor sa cad pe o panta alunecoasa, sa incerc sa multumesc pe toata lumea, sau sa vreau sa vorbesc despre ceva care nua re legatura cu mine sperand sa atrag vreun parteneriat cu un brand.

Si de fiecare data ma fortez sa ma intreb: ma va aduce asta mai aproape de visul meu? Si daca nu, atunci spun NU sau nu o fac.

Nr 9. Nu esti pentru toata lumea si este OK

Da, e o dorinta general umana sa fim placuti, sa fim acceptati. Dar…. Nu se poate.

Iar in afaceri, in marketing, in social media este o strategie paguboasa: cand incerci sa fii pentru toata lumea de fapt ajungi sa fii pentru nimeni pentru ca iti diluezi atat de mult mesajul, esti atat de soft incat nimeni nu mai rezoneaza. Nimeni nu se mai identifica, nimeni nu te mai observa.

Pentru mine a devenit dureros de adevarat ca nu sunt pentru toata lumea atunci cand am primit primul val de cyber bullying.

In iarna, exact in preajma craciunului probabil cand multi revin la familie si isi redeschid ranile nevindecate ale copilariei, cineva si-a rupt din timp sa scrie un articol despre mine. Care a activat un grup de oameni sa imi trimita mesaje in social media care ar s-ar cataloga direct ca cyber bullying.

Da, a fost dureros si frustrant si demoralizant…. Timp de aproximativ 3 zile. Pentru ca apoi am trecut mai departe.

Si nu numai ca am trecut mai departe, dar am decis sa privesc cu empatie cu compasiune: orice actiune de hate vine de fapt dintr-o rana profunda  care nu are legatura cu mine.

Si sa mai privesc ca o lectie, sa ma intreb “Ce trebuie sa invat eu aici?”

Ce am ales sa invat este ca nimeni NU ma opreste si NU ma va opri.

Dupa cativa ani in care imi construisem treptat curajul si increderea in fortele mele proprii, venise momentul in care cineva a incercat sa ma demoralizeze si de fapt sa ma intrebe “chiar esti tu atat de sigura pe tine?” si raspunsul pe care am ales sa il dau este DA, sunt.

Eu stiu cine sunt si ce pot, nu stiu cine sunteti si nici nu voi sti vreodata, insa imi pare rau ca acesta este modul vostru de a va exprima.

Acum vreau sa fiu un exemplu de rezilienta. Si de asta am ales sa adresez acest subiect. Pentru ca vreau sa fiu un exemplu de rezilienta pentru oricine putin mai timid sau care inca isi construieste increderea, oricine amana sau isi taie aripile din frica de critica, sau poate oricine se confrunta acum cu cyber bullying.

Vreau sa fiu eu aici sa spun: da, ti se va intampla, poate … candva… si stii ceva? In curand nu are sa conteze catusi de putin. Pentru ca tu vei merge mai departe si vei straluci mai departe.

Nr 10. Fii comfortabil cu idea ca vei fi intr-o stare continua de discomfort.

Comfortul este un lux. Un lux foarte foarte scump. Si daca eu sau daca tu sau noi credem ca va sosi o zi in care toate ne vor fi natural si o a doua natura, atunci de acea zi sa ne  fie frica pentru ca in acea zi vom fi deja depasiti.

Nu, nu m-am simtit comfortabil nici un moment si dumnezeule, a fost cea mai buna decizie sa ma arunc cu capul inainte in aceasta stare de discomfort. Pentru ca m-a adus aici si o sa sa ma duca si mai departe.

SI la fel se va intampla si pentru voi.

 

Sper ca povestea mea sa va dea putin curaj.

Pentru ca avem multe de facut si munti de mutat din loc.

 

 

One reply on “De ce am ales sa imi cultiv Marca Personala: 10 lectii despre frustrare, vulnerabilitate, rezilienta, ambitie. Podcast

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.